Autostrada Iaşi – Târgu Neamţ a fost lansată la licitaţie, prin controversata modalitate parteneriat public-privat.
Anunţul a fost publicat zilele trecute de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) în sistemul naţional de achiziţii publice (SICAP), iar valoarea estimată a contractului se ridică la peste un miliard de euro, în timp ce durata parteneriatului ajunge la 30 de ani.
Dacă vor exista companii interesate, firmele trebuie să depună oferte cel târziu pe 3 iulie.
Care este traseul?
Tronsonul Iaşi – Târgu Neamţ are doar 68 km, şi începe de la intersecţia drumului european 583 cu şoseaua de centură a Iaşului (zona Dedeman-Metro) şi până la limita judeţului Iaşi (Cristeşti).
De menţionat că acest tronson nu cuprinde şi legătura până la Ungheni, pe Prut. Metoda aleasă de Guvern pentru promovarea proiectului a fost criticată dur de asociaţiile care militează pentru construcţia de autostrăzi, principalul argument constând în faptul că proiectul poate fi implementat cu fonduri europene.
Prin parteneriat public-privat, proiectul ar urma să se desfăşoare în două etape. În primă fază, partenerul privat va realiza serviciile de proiectare şi construcţie (48 luni de la semnarea contractului).
În cea de-a doua etapă, timp de 26 de ani, partenerul privat va exploata autostrada în regim cu taxă, iar taxele maximale ajung de la 6,3 euro (autoturisme) şi până la 12,6 euro (autobuze). Contractul de parteneriat public-privat va fi semnat între Ministerul Transporturilor (prin compania de autostrăzi – CNAIR) şi compania care va fi selectată în urma licitaţiei.
„Cu privire la potenţiala finanţare a proiectului în cadrul POIM 2014-2020 sau în cadrul altor programe cu finanţare comunitară, contextul actual este că proiectul în altă variantă decât PPP nu este unul generator de venituri financiare. Rezultatele analizei financiare arată faptul că nu exista rentabilitate financiară a capitalului total în varianta fără PPP“, se arată în studiul de fundamentare care stă la baza încheierii contractului de parteneriat.
În acelaşi document se arată că partenerul privat trebuie să asigure finanţarea proiectului din resurse proprii în cuantum de minim 75%, în condiţiile în care CNAIR poate suporta maxim 25% din valoarea proiectului.